Personalități

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Husi – d. 30 noiembrie 1938). Fiul profesorului de limba germana Ion Zelea Codreanu, care a profesat la Liceul “Cuza Voda” din Husi si la “Elena Doamna”. In timpul cat a fost elev la liceu in orasul natal Corneliu traieste prima experienta politica in padurea Dobrina, unde impreuna cu un grup de 20 de colegi pune in discutie felul cum vor reactiona tinerii in conditiile in care amenintarea comunisto-sovietica va deveni primejdie reala pentru destinul Romaniei, sfarsitul lui martie (1919). Este momentul decisiv pentru cariera si vizionarismul sau politic care stau sub semnul tragicului. Tot la Liceul “Cuza Voda” a intemeiat Societatea “M.Kogalniceanu” (1919), in cadrul careia activau prietenii sai “politici”.

Este arestat in 1923 in urma complotului studentesc, apoi absolvit de vina in 1924 cand organizeaza prima tabara de munca studenteasca. In 1927 se produce despartirea de L.A.N.C (Liga Apararii Nationale Crestine), are loc marsul legionar in Basarabia , interzis de guvern, si infiintarea Garzii de Fier. In 1931 guvernul dizolva legiunea si Garda de Fier. Din 1933 se muta la Bucuresti, centrul miscarii trece in capitala. Represalii antilegionare ale guvernului I.G. Duca urmate de asasinarea acestuia si de alte represalii antilegionare.

1935 – constituirea partidului “Totul pentru tara” iar in 1936 Corpul muncitoresc legionar, 1937 – victorie in alegeri impreuna cu Partidul National Liberal si Partidul Agrar, urmata de dizolvarea parlamentului. In noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 este asasinat  prin strangulare (impreuna cu alti 13 legionari) din ordinul regelui Carol al II-lea. Opera de conduita si doctrina legionara a fost elaborata de Corneliu intre 1927-1938. (Circulari, Pentru legionari, Carticica sefului de cuib).

———————————————————————————————————————————————–

Octavian Cotescu (1931-1985, n.Husi), mare actor roman de teatru si de film. Joc nuantat, plin de umor specific moldovenesc, dar sobru si laconic. A jucat intr-un mare numar de filme si piese de teatru, in unele cu sotia sa Valeria Seciu, actrita exceptionala: Prostii sub clar de luna de T. Mazilu, Unchiul Vania de Cehov, O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale, Tartuffe de Moliere iar in film : Operatiunea Monstrul, Ion-blestemul pamantului, blestemul iubirii s.a

A urmat ciclul primar din str. Toma Cosma din Iasi (1938-1942), Liceul National (1942-1944), Liceul Militar din Iasi, mutat la Timisoara si Pitesti care a fost desfiintat în 1945. Revenit la Iasi reia cursurile Liceului National. Elev în clasa a VI-a, al Liceul National din Iasi, Octavian Cotescu sustine, in toamna anului 1946, examenul de intrare la Conservatorul Iesean reusind cu rolul Mircea Vadu din “Cumpana”, isi sustine examenul de diploma la Institutul de Teatru Matei Millo in 1950. Este repartizat, la absolvire, la Teatrul Municipal din Bucuresti, debutand în “Padurea” de Nikolai Ostrovski, la 12 mai 1951. La Iasi, tanarul Octavian Cotescu se vede atras de scena, de spectacolul teatral, fapt ce il determina sa se prezinte in fata unei comisii de selectie pentru colectivul de teatru al organizatiei “Apararea patriotica”. In activitatea sa de actor se poate numara multe filme artistice, piese de teatru, teatru de televiziune dar si teatru radiofonic. A ocupat functia de rector la IATC “I.L. Caragiale” din Bucure?ti in perioada 1981-1985. A fost un actor renumit incepand sa joace piese de teatru inca din anii de liceu la Iasi. A absolvit in anul 1950 Conservatorul de Arta Dramatica din Iasi dupa care a fost transferat la Teatrul Buleandra din Bucuresti. In ultimii ani de viata a fost rector al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica (IATC) din Bucure?ti (1981-1985). A decedat la data de 22 august 1985 lasand in urma o cariera de invidiat pentru orice mare actor.

———————————————————————————————————————————————–

Alexandru Ioan Cuza (1820-1873, n.Husi), domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national roman (1862-1866). Cuza s-a implicat decisiv in corectitudinea alegerilor pentru divanurile ad-hoc, falsificate de caimacamul Vogoride. Era pacarlab de Galati. La 5 ianuarie 1859, este ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie si in Tara Romaneasca, dejucandu-se, asfel, planurile marilor puteri. Ca domnitor, intrat in legenda, a stimulat, prin reforme radicale in spririt liberal, dezvoltarea Romaniei moderne, avand colaborator apropiat pe alt mare “husean”, M. Kogalniceanu. Printre reformele sale se numara: reforma agrara, reforma invatamantului, secularizarea averilor manastiresti etc. A fost inlaturat de la tron in urma unui complot in februarie 1866, luand drumul exilului in Germania. Moare la Heidelberg, la 15 mai 1873. Osemintele i-au fost aduse mai intai la Ruginoasa- Iasi, apoi depuse la Biserica Trei Ierarhi din Iasi.

La Husi, strada centrala si liceul teoretic ii poarta numele. Din pacate responsabilii culturii husene n-au avut grija si de casa in care s-a nascut marele om politic.

———————————————————————————————————————————————–

Alexandru Giugaru ( 1897-1987, n.Husi), actor, unul dintre cei mai mari artisti comici romani. Absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din Bucuresti (1916), a jucat roluri de revista, comedie si film. In cinematografie debuteaza in 1925. Sunt memorabile rolurile din Nabadaile Cleopatrei(1925), Legenda celor doua cruci (1925), O noapte furtunoasa (1942), O scrisoare pierduta (1953), D-ale carnavalului (1958). Premiul de Stat. Artist emerit. A avut geniu comic. Alexandru Giugaru a fost mentorul multor actori deveniti  ulterior celebri cum a fost si cazul lui Radu Beligan.

O strada din Bucuresti si Husi si casa de cultura din Husi poarta numele marelui actor.

Fata lui Alexandu Giugaru, Alexandrina a adus acuze Societatii Romîne de Televiziune în anul 2004 pentru “piratarea” vocii si a imaginii tatalui ei.

———————————————————————————————————————————————–

Petru Rares (n. Husi, dupa D.Gusti, Enciclopedia Romaniei, vol II, 1938, p 632) domn al Moldovei (1527-1538, 1541-1546), fiul lui Stefan cel Mare si al Raresoaiei. A continuat politica de intarire a puterii centrale a tatalui sau, in vederea rezistentei antiotomane. In politica externa, a avut relatii bune cu Ioan Zapolya, principele Transilvaniei, sprijinintu-l impotriva adeptilor lui Ferdinand de Habsburg si intarindu-si, in acest fel, cetatile din Ardeal (Cetatea de Balta, Ciceul, Bistrita), cat si impotriva turcilor. In vederea luptelor antiotomane, s-a apropiat diplomatic si de Ferdinand de Habsburg(1535). In 1538, are loc marea batalie cu sultanul Soliman al II-lea Magnificul, in care este ifrant prin tradare boiereasca si atac polonez si tatarasc. Moldova pierde Bugeacului si Tighinei. In a doua domnie, a continuat politica antiotomana, dar va renunta la aceasta din lipsa de sprijin intern si extern. Petru Rares a fost unul dintre domnitorii cei mai legati de Husi. Majoritatea documentelor emise de el s-au facut de la Husi- 133. Melchisedec arata ca Petru Rares a murit la Husi “la anul 1547, septembrie in 4, vineri la miez de noapte”

———————————————————————————————————————————————–

Dimitrie Cantemir, (1673-1723), nascut la Iasi, mare carturar, filosof, istoric, scriitor, domn al Moldovei (1693, 1710-1711). Unele surse indica ca s-a nascut la Silistea-Urlati de pe malul Elenului, langa Husi. In orice caz , tatal sau era serdar in tinutul Husului, la nasterea lui Dimitrie.  Aici  trebuie  sa fi copilarit. Cantemir isi va lega destinul de Husi  si ca domnitor (1711). Dupa o reusita a lui D.C la Barseni, pe Prut (30 mai), lupta decisiva are loc “din gios de Husi”, la Stanilesti (8-12 iulie 1711), unde turcii ies invingatori, iar Cantemir este nevoit sa exileze in Rusia cu familia, de unde spera sa se intoarca.

Dupa o criza de diabet, se retrage la mosia sa Dimitrievska, unde moare. A stralucit in diverse domenii: filosofie (Divanul, 1698), logica (Mic compendiu de logica generala 1705), geografie, politica (Descrierea Moldovei, 1716), istorie (Viata lui Constantin Cantemir 1716, Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor, 1718), si literatura (Istoria ieroglifica, 1705).

O strada din Husi si Colegiul “Agricol” ii poarta numele.

———————————————————————————————————————————————–

Nicolae Malaxa (n. 10/23 decembrie 1884, orasul Husi – d. 1965, New Jersey). Inginer chimist, creatorul Uzinelor “Malaxa”. Studii la Iasi si la Karlshure (Germania), 1910-1912. Dupa un stagiu la statia CFR Iasi (1917-1918), se stabileste la Bucuresti. Din 1922, dupa un inceput modest, in nici 17 ani, pune temeiul uzinelor care-i  poarta numele, prefigundu-se “miracolul Malaxa”, un gigant complex  industrial industrial modern, ajungand deja in 1939 la un capital de 1,62 miliarde lei. A fost un spirit intreprinzator, cu un exceptional simt organizatori, strateg economic de mare clasa. Din 1941, societatile “Malaxa” sunt trecute in patrimoniul statului spre a nu fi acaparate de capitalul german, fapt care a evitat transferul integral al utilajelor catra URSS, putand fi, asfel, reprivatizate in aprilie 1945.  Laminorul de tevi a fost totusi demintat si dus in URSS. In familia Malaxa a intrat ca ginere celebrul laureat al Premiului Nobel pentru medicina, George Emil Palade.

———————————————————————————————————————————————–

Ion Alexandru Anghelus (1937-1986 n Nuci, jud.Ilfov), poet si publicist. Liceul la Bucuresti unde il cunoaste pe N. Labis si G. Calinescu. Facultatea de romana-istorie. Autor al volumelor Nuntile focului(1971), Ambrozie si nectar(in colaborare cu A.D. Tudosie, 1978),  Jurnal de idei (1980), Drumul cuvantului (1980), Panda de seara (1983), Cumparatorul de bufnite ( 1985). Autor a numeroase articole de critica si istorie literara publicate in Romania literara, Convorbiri literare, Vremea Noua, redactor al revistei Zorile a Liceului “Cuza Voda”, unde a slujit timp de trei decenii. Dupa revolutia din 1989, o strada din Husi, ii poarta numele. La fel cenaclul casei de cultura se numeste “Ion Alex. Anghelus”.  A fost unul dintre cei mai prestigiosi profesori ai Liceului “Cuza Voda”. A lasat in manuscris mai multe volume de versuri, o monografie despre Jurnalul literar al lui G. Calinescu, o alta despre ideocritica lui Adrian Marino, Eminescu sau mitul insulei lui Euthanasius, o istorie bogata

———————————————————————————————————————————————–

Mihai Ralea, (1896-1964), nascut la Bucuresti, sociologm psiholog, filozof, om politic. Localnicii sustin ca s-a nascut la Husi unde a copilarit si unde parintii au avut mai multe case si mosie. Profesor universitar la Iasi si Bucuresti. Membru al Academiei Romane, director al revistei Viata Romaneasca(1933). Ca membru al Partidului National Taranesc a luat pozitie impotriva sovinismului si fascismului. A fost membru al Consiliului de Stat si presedinte al Consiliului  national pentru apararea pacii. Reprezentant al tarii noastre la U.N.E.S.C.O. A murit in avion, in drum spre o importanta manifestare culturala U.N.E.S.C.O. In Husi, amintirea marelui enciclopedist si eseist supravietuieste prin “podul Ralea” si “casa Ralea”, aflata in Dobrina si Biblioteca municipala.

———————————————————————————————————————————————–

Gheorghe Teleman (1838-1913), nascut la Iasi, general de divizie. In timpul razboiului din 1877 a participat la atacul de la Smardan primind, pentru actele de bravura, ordine si decoratii. A fost deputat, senator, prefect si sef al partidului conservator , din judetul Falciu. De asemenea, a fost primar al orasului Husi. O strada ii poarta numele . In Husi exista 2 statutii ale eroului, una in parcul liceului si alta in cimitirul Eternitatea.

———————————————————————————————————————————————–

Gheorghe Baltatu (1905-1978), nascut la Husi. Doctor in viticultura. Cercetari in domenul viticulturii si vinificatiei, precum si in combaterea daunatorilor. Infiinteaza la Husi o colectie de soiuri in care studiaza rezistenta zitei de vie la filoxera. Reface vinoteca scolii viticole din Husi. Publica peste 100 de studii, articole si lucrari cu caracter vitivinicol. Elaboreaza primele carti pe cartele perforate, fiind un pioner al invatamantului programat . Printre lucrarile sale putem aminti: Vinificatia si chimia vinului (1961 in colab cu I. potec, V.D. Cotea, C. Tardea), Mana vitei de vie (1953), Ghid-disc pentru avertizarea manei .

———————————————————————————————————————————————–

Radu Cernatescu (1894-1958). Nascut la Husi. Chimist cu activitate deosebita pe plan stiintific. Membru al Academiei Romane si fondator al Institutului de chimie moleculara “Petru Poni” din Iasi. Ca merite principale i se pot atribui: sintetizarea si studierea sulfocianatilor complecsi, metoda de sinteza ai unor complecsi ai mercurului si cadmiului cu diaminele ciclice , aminele hidrosulfitilor de cobalt si nichel bivalent. A desfasurat o vasta activitate didactica. A fost ales membru corespondent al Academiei Ungare.

———————————————————————————————————————————————–

Cortez, ilustra familie de muzicieni, descendenta a unui negustor de corali, spaniol, stabilit la Husi in prima jumatate a secolului XIX, pe nume Anastasie. Acesta s-a inrudit cu familiile Sturdza, Rosetti-Roznoveanu, Catargi, pana la regele-Serbiei, Milan al IV-lea Obrenovici. Constantin Cortez, (1870-1923), nascut la Husi, a fost un vestit cantaret de opera, care a concertat la Iasi, Odesa, Petersburg etc., devenind, apoi, functionar-cercetator la Arhivele Statului, scolit de Theodor Codreanu.

———————————————————————————————————————————————–

Neculai Costachescu, (1876-1939) nascut la Husi, savant, chimist si om politic. A fost elev al lui Petru Poni. Cariera universitara de exceptie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. A fost membru al Academiei Romane(1936).

———————————————————————————————————————————————–

Nicolae Dabija, (1837-1884), nascut la Husi, general. Studii militare la Metz, in Franta. Comandant al unei divizii de artilerie in timpul Razboiului de Independenta, s-a dinstins in luptele de la Grivita. A fost avansat la gradul de general in 1880 si ministru de razboi si lucrari publice in guvernul I.C. Bratianu intre 1879-1884.

———————————————————————————————————————————————–

Stefan Dumitrescu, (1886-1933). Nascut la Husi, a fost unul dintre cei mai mari pictori ai Romaniei. A fost un prieten al lui Nicolae Tonitza impreuna cu care a organizat prima sa expozitie de pictura. Dupa studii la Paris va deveni in 1928 rector la Scoala de Arte Frumoase din Iasi. In 1926 formeaza impreuna cu Tonitza, Siroto si Oscar Han “Grupul celor patru”.

———————————————————————————————————————————————–

Mihai Florescu, (1895-1925), nascut la Husi, actor. In 1910 a absolvit Gimnaziul “Anastasie Panu” din Husi. Activitatea in teatru si-o incepe din anii studentiei, la Bucuresti, avand in piesa Dama cu camelii ca partenera pe celebra artista Maria Ventura. Din 1919 incepe o fructuasa (dar scurta) cariera cinematografica intr-o serie de filme apreciate: Muschetarii, Dupa 20 de ani, Prietenii din copilarie. Unul dintre fondatorii filmului francez impreuna cu Elvira Popescu.

———————————————————————————————————————————————–

Virgil Focsa, (1923-1987), nascut la Husi, doctor inginer, profesor universitar la Institutul Politehnic si decan al Facultatii de Constructii Iasi. A sustinut cursul Higrotermica si acustica cladirilor, tiparit in 1968. A fost elev al Liceului “Cuza Voda” 1942.

———————————————————————————————————————————————–

Vladimir Frimu (1900-1967), nascut la Husi, pictor. A absolvit cursul inferior al Gimnaziului “Anastasie Panu” si a continuat cursul superior al Liceului “Cuza Voda” 1921. A urmat dreptul, scoala de ofiteri, seminarul pedagogic si Scoala de Arte Frumoase la Iasi si Bucuresti. Din 1928 pana la 1966 a participat la peste 30 de expozitii organizate la Bucuresti si Cluj, obtinand peste zece premii nationale.

———————————————————————————————————————————————–

Ion Gugiuman (1909-1990) nascut la Husi, geograf. A urmat scoala primara si liceul la Husi, absolvindu-l in 1929. Dupa terminarea stadiului militar (1934), a intrat in invatamantul secundar, la Husi, Aiud, apoi din 1940 la Universitatea “A.I. Cuza” din Iasi cu o intrerupere, pana in 1942, cand a predat la Institutul Pedagogic din Chisinau. Cariera stralucita, urcand pana la doctor docent, si autor a peste 127 de lucrari geografice, la care se adauga 42 de articole, 18 studii documentare, 5 monografii. Lucrari importante: Depresiunea Husi (1959), Curs de meteorologie si climatologie (1960), Judetul Vaslui (1973) s.a. A coordonat Dictionarul geografic al judetului Vaslui.

———————————————————————————————————————————————–

Cornelia Guran, (1944) nascuta la Husi, chimist. Profesor universitar dr. la Politehnica Bucuresti. Lucrari: Chimia organica (1994), Organometallic Chemy(1994). Alte lucrari in domeniul combinatiilor complexe, simple si polimelare a oxizilor micsti. Absolventa a Liceului “Cuza Voda” (1962).

———————————————————————————————————————————————–

Husul (Husea), boier, intemeietorul, dupa traditie, al localitatii Husi. Se pare ca a primit mosie pe Sarata, Elan si Draslavat de la Alexandru cel Bun, mosie rascumparata sub Stefan cel Mare pentru curte domneasca, biserica si targ, cum apreciaza Melchisedec (Chronica Husilor…1969, p12). Urmasii Husului sunt amintiti in cele doua urice de vanzare a unor parti din mosie pe Sarata(1489, 1495) si in ispisocul lui Stefan cel Mare(1502).

———————————————————————————————————————————————–

Emilian Ionescu (1897-1984), nascut la Husi, general colonel. Participant in razboiul de intregire a neamului , fiind ranit de 3 ori in luptele din Moldova si Transilvania. Decorat cu inalte ordine ale Romaniei si Frantei. In timpul celui de al doilea razboi mondial devine un personaj important in lovitura de stat de la 23 august 1944. Avea gradul de colonel si i s-a incredintat comanda grupului de militari pentru arestarea maresalului Ion Antonescu.

———————————————————————————————————————————————–

Ion Lupascu, nascut la Vinetesti, judetul Vaslui, istoric si scriitor , licentiat in drept. A fost administratorul financiar al judetului Falciu si Inspector general al Ministerului Finantelor – Bucuresti. In 1929-1930 a publicat volumul Notiuni uzuale de procedura fiscala. A fost elev al Liceului “Cuza Voda”, promotia 1926. A demonstrat, cu documente, ca Al.I. Cuza s-a nascut la Husi, convingandu-l de acest lucru si pe N. Iorga.

———————————————————————————————————————————————–

Nicolae Lupu, (1876-1946), nascult la Arsura, jud Vaslui, medic si om politic. Liberal din 1907, devine presedintele Partidului Taranesc(1924-1926). A parasit pe liberali in 1918. Dupa 1933, este antinazist si pacifist. Va reveni la P.N.T in 1937, pentru ca in 1946 sa creeze Partidul Taranesc-Democrat. A fost deputat de Husi, a editat ziare politice aici.

———————————————————————————————————————————————–

Meleti Istrate, episcop de Husi (1951-1957). Venit de la manastirea Slatina. In 1851 Husul este vizitat de Ghica Voda, care a daruit bani pentru cismele. O strada din Husi in poarta numele.

———————————————————————————————————————————————–

Nicolae Hortolomei, (1885-1961), nascut la Husi, renumit chirurg si urolog. Liceul National din Iasi si studii medicale tot in capitala Moldovei. 1937, membru al Academiei de medicina si membru titular al Academiei Romane din 1948. De asemenea membru al Academiei de Chirurgie de la Paris, al Asociatiilor de chirurgie si urologie din Franta, Rusia, Germania. Este creatorul unei valoroase scoli de chirurgie. Autor a peste 300 de lucrari in toate ramurile chirurgiei.

———————————————————————————————————————————————–

Anastasie Panu, (1810-1867) nascut la Iasi, jurist si om politic. Unii dintre liderii tineretului intelectual opozitionist impotriva lui Mihail Sturdza si participant la revolutia de la 1848 din Moldova.  A profesat magistratura la Husi si la Iasi. Drept recunostinta, gimnaziul husean ii poarta numele. Colaborator apropiat al lui M.Kogalniceanu, cu care a si purtat corespondenta de la Husi. Desi sustinator a lui Cuza, va adera la miscarea de rasturnare a acestuia, in 1866.

———————————————————————————————————————————————–

Ion Patras, (1932-1989) nascut la Husi, general-maior, post-mortem. In decembrie 1989, era comandant intr-o unitate M.A.I la Bacau. Erou al Revolutiei. In memoria sa, la Husi a fost ridicat un monument in parcul Rodina, din centru.

———————————————————————————————————————————————–

Gheorghe Parau, (1926), nascut la Husi, cineast. Absolvent al Institutul Teologic din Galati si al Institutului de studii administrative Bucuresti. Director de film la Studioul Bucuresti, asociat la studiourile Moldova-film (Chisinau) si Defa (Berlin). A realizat aproape cincizeci de filme artistice  de lung metraj, dintre care amintim: Burebista, Dacii, Mihai Viteazul, Tudor, Haiducii. In Germania a realizat peste zece filme artistice si o parte din seria Winetou. A fost si profesor la diverse institutii de invatamant cinematografic.

———————————————————————————————————————————————–

Dimitrie Castroian, (1813-1898)Familia era originara din Castoria (astazi în Grecia, pe vremea aceea facea parte din Imperiul otoman). La 4 august 1851, domnitorul Grigore Alexandru Ghica (1849-1856) face o vizita la Husi cu care ocazie constata necesitatea construirii unui spital. Apelul domnitorului a gasit ecou în inima marelui filantrop falcian, Dimitrie Castroian care, pentru înfiintarea asezamântului de sanatate, a donat 50.000 de lei. Sumele subscrise au intrat în pastrarea episcopului Melete. Acesta, în august 1852, trimite domnitorului o scrisoare de multumire pentru initiativa lui, pomenind si de gestul serdarului Castroian.

Mosierul Dumitru Castroian, pornind de la un copil de casa pe lânga un unchi al sau, a ajuns, la sfârsitul vietii, sa fie proprietar a mii de falcii de pamânt, cu nenumarate afaceri comerciale, unul din cei mai bogati oameni din judetul Falciu, cu înalte functii sociale: deputat, consilier judetean, cu ranguri civile acordate de domnitorii timpului (serdar, comis, spatar), alaturi de filantropul care a zidit biserici, a ctitorit spitalul din Husi, a acordat sprijin unor scoli si înca multe acte de binefacere. Când s-a stins din viata, la 85 de ani, a lasat „cu limba de moarte“ sa fie înmormântat lânga zidurile bisericii din satul Budesti (azi în comuna Cretesti). Mormântul este strajuit si astazi de un monument de marmura, înconjurat cu un grilaj de fier.

O strada din Husi ii poarta numele.

———————————————————————————————————————————————–

Ion Antonica s-a nascut pe 26 februarie 1937, în orasul Husi, judetul Vaslui, unde a si absolvit scoala primara. De la 14 ani, a urmat cursurile Liceului iesean de Arta “Octav Bancila”, sectia Sculptura, pe care le-a promovat în 1955. În acelasi an, a sustinut examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, sectia Ceramica, fiind admis la clasa profesorilor Zoe Baicoianu si Mac Constantinescu.

În anul 1961 a absolvit Facultatea de Arte Decorative. A efectuat calatorii de studii în Polonia, Ungaria si Cehoslovacia. În ceea ce priveste activitatea artistica, Ioan Antonica a participat cu lucrari de sculptura si ceramica?, la saloanele organizate la Bucuresti, în sala “Dalles”, la Iasi, dar si în alte orase din tara si strainatate. Referitor la lucrarile expuse în sala “Dalles” în 1969 (“Maternitate” si “Adolescenta”), criticul de arta Dan Grigorescu spunea: “La Ioan Antonica, compozitiile pastreaza o sugestie expresionista – de exemplu tensiunea sufleteasc? a femeii din “Maternitate” – respingând dulcegaria, descriind cu aplomb un gest energic.” (D. Grigorescu, Cronica, 3 Aprilie 1969)


Din 1963 a fost prezent la toate expozitiile filialei Iasi a Uniunii Artistilor Plastici cu lucrari de sculptura, ceramica neagra si policroma, abordând o gama larga de teme, portrete si compozitii, în tehnici diferite de lucru, modelând în lut, gresie arsa, piatra si lemn. Cele mai reprezentative dintre aceastea au fost achizitionate de Muzeele de Arta din Bucuresti, Iasi, Vaslui, Galati, Botosani dar si de colectionari particulari.

Prima expozitie personala a realizat-o la Iasi, în 1966, expozitie care a cuprins aproximativ o suta de piese de ceramica neagra. “Lucrarile dispuse ca într-o vesela colonie de fapturi negre, dialogând vioi si ironic, te ademenesc ca o cimilitura, ca o poveste populara, spusa când de batrâni, când de tineri. Este vorba de o personificare a maselor taranesti de o animare a materialului la treapta unor întelegeri artistice, câstigate de Ioan Antonica în anii de studiu de la Bucuresti si în cei câtiva ani de când expune la Iasi.” Au urmat alte expozitii personale în 1974 si 1983, tot la Iasi, si în 1985 la Husi.

La solicitarea Ministerului Agriculturii a realizat în 1989 doua busturi monumentale: “Ion Ionescu de la Brad” si “Agricola Cardas”.

———————————————————————————————————————————————–

Gheorghe Chiper-Dinograncea (1911-1977, nascut la Husi), avocat si scriitor. Este autor al romanului Putregaiul (1937), al prozelor umoristice Targul Trasnitilor (1943) si Fulgerul (1973), roman si al unor legende despre Stefan cel Mare. A colaborat la revista liceului (Zorile, nr 1/1969). Absolvent al Liceului “Cuza Voda”, promotia 1932.

———————————————————————————————————————————————–

Avram D. Tudosie, (1931 nascut la Cermegesti, jud. Valcea), inginer si doctor in viticultura si oenologie. “Ucenicie” la Scoala viticola Ivesti-Galati si la Odobesti, iar din 1964, profesor si apoi director adjunct al Liceului Agricol Husi. A desfasurat o bogata activitate stiintifica, didactica si publicistica, impunandu-se si ca un cronicar al Podgoriei Husi si antologator al literaturii bachice. Este degustator autorizat al Romaniei.  Din lucrarile mai importante citam: Monografia podgoriei Husi (1968, in colaborare cu I. Neamtu si V. Moleavin), Aspecte din viticultura plaiurilor moldovene (1969), Podgorii si vinuri din judetul Vaslui (1974), Ambrozie si nectar (1978, in colaborare cu Ion Alex. Anghelus), s.a. Creator al Muzeului viticol. Ca oenolog, s-a impus la nivel national prin elaborarea “tehnologiei de producere a vinului aromat, spumant alb si roz, precum si cea de preparare a vinului tip <Coler> cu continut redus in alcool”.

———————————————————————————————————————————————–

Ion Agapi-Matei (nascut in 1936 la Husi), profesor de arta fotografica si film. Absolvent al Liceului “Cuza Voda” din Husi si al Facultatii de matematica-mecanica Iasi. Lucreaza ca profesor la Scoala populara de arta din Iasi. Autor a mai multe expozitii personale de arta fotografica in tara si strainatate. Realizator de emisiuni TV si pasionat al Cineclubului Casei de cultura din Husi. Coautor al filmelor artistice si etnofolclorice: Intoarcerea, Rasplata, Alta poveste, Jocuri cu masti, Flori de camp etc. (premiate in tara si peste hotare).


———————————————————————————————————————————————–

Emil Pascal (nascut la 1932 la Husi), cineamator si director al Casei de Cultura din Husi, timp de peste 30 de ani. Ramane in istoria urbei prin filmele realizate la cineclub, multe dintre ele premiate la nivel national si international (Foita de staniol, Explozia, Intoarcea, filme folclorice etc).

Actor si regizor la Teatrul popular din Husi.

———————————————————————————————————————————————–

Vasile Ursacescu, preot in diferite parahii satesti, iar in ultimii ani ai vietii- referet la Episcopia din Husi. S-a ocupat de istoria locurilor. “Istoria fostului Schit Deleni (Vaslui, 1914), Schitul Bradicesti, Falciu (Iasi, 1914), Istoria fostului Schit Vovidenia- Husi (Husi, 1929) s.a ramase in manuscris. A realizat primul Anuar al Episcopiei Husilor (1934).

———————————————————————————————————————————————–