Istorie
Prima pomenire istorica a Husului
Desi atestat documentar in anul 1487, orasul Husi isi pierde vechimea in istoria milenara.
Localitatea este continuarea altor comunitati omenesti, care s-au succedat pe aceiasi vatra de vremuri ce se pierd in negura istoriei omenirii.
O prima problema a istografiei husene este cea dintai mentionare a numelui localitatii in documente scrise, dupa infiintarea statului Moldova, in 1359. Numele a doua sate, in spatiul actual al orasului, sunt mentionate la inceputul secolului al XV-lea, din vremea domniei lui Alexandru cel Bun: Crainicestii si Leucusestii, pe Draslavita. Actul dateaza din anii 1414-1419, consemnand o danie a domnitorului facuta lui Nechita si Dobre. In schimb, toponimicul Husi, apare mult mai tarziu, in ultima parte a domniei lui Stefan cel Mare.
Prima mentiune documentara sigura a Husilor dateaza din timpul domniei lui Stefan cel Mare, cand orasul Husi a cunoscut o insemnata dezvoltare.
Stefan cel Mare cunostea mai demult locurile husene. Fara indoiala, el a insotit pe tatal sau Bogdan, care in septembrie 1450, a zdrobit oastea polona la Crasna, langa Husi. Olacarii puteau sosi indata cu vesti si duce poruncile pretutindeni. In toate partile putea fi repezita oastea, cu cea mai mare graba. De aceea, Stefan cel Mare isi face din Husi o noua resedinta domneasca.
La 17 decembrie 1487, pe Stefan cel Mare il gasim la Husi. De aici scrie brasovenilor ca a inteles solia trimisa prin concetateanul si juratul lor Nicolae, si ca tot prin el isi exprima dorinte catre dansii.
Este cea dintai pomenire istorica a Husilor, in acte interne: 17 decembrie 1487.
Numele orasului Husi
Desi vechimea si dezvoltarea orasului Husi au preocupat adesea pe specialisti, totusi nu se poate afirma ca istoria sa a fost elucidata sub toate aspectele. Pana astazi s-au emis mai multe pareri referitoare la originea numelui si a intemeierii acestei asezari care ramane cea mai controversata chestiune din istoria Husilor.
Larg raspandita este teoria potrivit careia targul ar fi fost infiintat in 1460, de husiti, adeptii lui Jan Hus, condamnat de biserica si ars pe rug in 1415.
Marturiile arheologice ne duc la ideea ca orasul Husi a fost intemeiat in timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Pozitia sa avantajoasa, din punct de vedere geografic, economic, comercial ii permite o dezvoltare rapida. In perioada 1400-1574, cand in Moldova a fost o oarecare stabilitate economica si sociala, numarul satelor a crescut, s-a intensificat schimbul de produse si s-au infiintat asezari noi. De atunci dateaza cele mai multe sate vechi: Epureni, Duda, Pahnesti, Ghermanesti, Dranceni, Rasesti. Insa cea mai insemnata localitate in jurul careia graviteaza dezvoltarea intregului tinut al Falciului, este Husi.
Dupa cum a aratat, Melchisedec combate ideea ca husitii ar fi dat numele asezarii. Intemeindu-si parerea pe documentul din 13 martie 1489, el considera ca boierul Husul stapanea o mosie intinsa care cuprindea nu numai locul unde s-a format targul Husi, dar si un loc la rasarit pe Prut, pe raul Sarata unde fusese inainte Targul Saratei. Desfiintarea acestui targ este in legatura cu faptul ca locuitorii de acolo s-au mutat la Husi a carui infiintare coincide cu acele timpuri. Noua asezare oferea o mai mare siguranta targovetilor prin pozitia locului inconjurat cu dealuri si codri pe de o parte , iar pe de alta parte vecinatatea cu Prutul, care era o piedica in calea navalirii tatarilor si turcilor. Husii au devenit astfel un insemnat punct strategic pentru apararea tarii. De aceea, Stefan cel Mare a fixat o resedinta la Husi pentru necesitatile sale militare, asa cum exista si la Vaslui.
Husii in secolul al XVI-lea
In secolul al XVI-lea, s-au dezvoltat noi centre urbane din cele existente ca simple locuri de schimb sau chiar din sate, in legatura cu modificarea drumurilor comerciale si cu dezvoltarea vietii economice a tarii. Intre acestea pot fi amintite Husi, Galati, Botosani.
Targul Husi cunoaste o deosebita dezvoltare in prima jumatate a secolului XVI-lea, cand devine resedinta domneasca. De obicei curtea domneasca ajungea la Husi in luna martie. O exceptie intalnim in ultimul an al domniei lui Petru Rares (1546), cand domnul a stat la Husi doua luni, intre 4 aprilie – 4 iunie.
Prezenta la Husi a numerosi domni din secolul al XVI-lea a sporit insemnatatea politica a targului si a contribuit la dezvoltarea sa economica si sociala.
Bogdan al III-lea (1504-1517), fiul lui Stefan cel Mare, care i-a urmat la domnie, a avut deosebita predilectie pentru aceasta asezare, 24 de acte ale acestui domnitor fiind emise din Husi, in timp ce din Harlau si Vaslui au fost eliberate numai 4 urice, din Iasi 7, iar Suceava 15.
Istoria asta este de doua parale si alea chioare intr-un fericit caz.Documentati-va ca altfel va faceti de ras
da intradevar istoria e de doua parale…am zis ca e mai bn sa fie de doua parale , decat spatiu gol..suntem la inceput…o sa fie totul pus la punct fii sigur de asta
Dumitza, de ce nu ajuti adminii, daca tot esti asa de critica…
Probabil tu ai informatii “de mai multe parale”.
Dumitza,de ce nu incerci tu sa faci un asemenea site si sa pui tu informatii de trei parale.Nu cred ca ai habar cat este de munca la un site.
Si dupa 1517, datorita pozitiei strategice, targul Husilor a jucat un rol important in istorie, principalele repere cronologice, pana in epoca moderna, fiind:
-in 1533 domnul Moldovei Petru Rares se refugiaza la Husi. Tot el acorda o importanta deosebita Husului, de aici emitand 133 documente oficiale;
-in timpul campaniei antiotoamane din 1574 Ioan Voda cel Viteaza isi aseaza tabara la Husi;
-Petre Schiopul (1574-1577, 1578-1579 si 1582-1591 a fost ultimul domn care a avut curte domneasca la Husi;
-pe o harta a Moldovei intocmita in 1584 de Iacob Castaldo este trecut si targul Husilor;
-in 1592, in timpul domniei lui Aron Tiranul, este infiintata Episcopia Husilor (desfiintata in 1949 si reinfiintata in septembrie 1996);
-prin “daniile domnesti” de la sfarsitul secolului 16 si inceputul secolului 17, parti importante din satele din jurul tragului ajung in proprietatea Episcopiei sau unor boieri;
-In 1646 domnitorul Vasile Lupu le “intarea” targovetilor hotarul targului, in acest document fiind indicate si punctele de hotar;
-Din secolul 16 si pana la sfarsitul secolului 18, popularea depresiunii Husi s-a facut in conditii grele, datorita: incursiunii trupelor straine (turcesti, tatarasti, poloneze), diverselor epidemii si calamitatilor naturale.
-in 1673 in timpul luptelor pentru tron intre Dumitrascu Cantacuzino si Petriceicu Voda turcii si tatarii prada targul Husilor;
-In 1686 trupele poloneze a lui Jan Sobieski jefuiesc targul Husilor;
-In evul mediu, targul Husilor era administrat de un “soltuz” si 12 “pargari”, la care se adauga un “uriadnic” (functionar domnesc).
-razboaiele turco-polone si turco-ruse din secolul 18 influienteza negativ dezvoltarea targului;
-La 26 octombrie 1673 se naste in satul Silisteni Dimitrie Cantemir, viitor domn al Moldovei.
-La 8-12 iulie 1711 are loc batalia de la Stanilesti, intre trupele otomane si cele moldo-rusesti, castigata de otomani. In urma acestor evenimente, se instaureaza si in Moldova domniile fanariote;
-in secolul 18, pe masura ce Polonia decade tot mai mult, creste influienta in zona a Imperiului Tarist (Rus), care, in 1794, ajunge in expansiunea sa la Nistru;
-in 1752 deja existau “bresle” a negustorilor si mestesugarilor la Husi, cum ar fi : bresla ciobotarilor, bresla lautarilor si bresla blanarilor.
-in 1757 resedinta “tinutului” Falciu este mutata de la Falciu la Husi. Insa, in urma protestelor Episcopiei, care vedea in aceasta o violare a drepturilor Episcopiei asupra targului, hotararea este revocata atunci;
-in 1812, in urma pacii de la Bucuresti, care incheie razboiul ruso-turc dintre 1806-1812, Imperiul Tarist ocupa Basarabia, granita fiind fixata pe raul Prut. Acst fapt a avut un efect negativ asupra targului Husilor, care-si pierde din importanta;
-rascoala condusa de Tudor Vladimirescu din 1821 marcheaza debutul epocii moderne si pentru Principatele Romane.
Sursa: “Istoria Husilor”, de Theodor Codreanu.
cata parte an istoria tarii avem, stim ca este a noqastra si este bine sa o stim si pe asta.ptr.ca sant putini ce o mai stiu.